Din nou ninge. Fulgi mici si pufosi cad pe asfaltul plin de polei. E frumos. E un anotimp al puritatii, cand tot ce vezi cu ochii e alb, cand toti oamenii sunt mai buni unii cu altii.
Stateam la geam si ma uitam cum ninsoarea se asterne. Am lasat o lacrima sa-mi cada. Imi aminteam de copilarie, imi aminteam de mine. Imi aminteam cum, marginalizata fiind de ceilalti copii ca eu cred in Mos Craciun, inca ma duceam cu colinda la vecini. In fiecare an imi placea sa impodobesc bradul si sa aranjez fiecare glob cu multa grija si bucurie. Nu cred ca aveam mai mult de 5 ani cand mama ma gasea cu toata beteala in jurul meu si eu ii spuneam ca am cea mai frumoasa si stralucitoare rochie de sarbatori. Ce vremuri…Acum privesc cu multa bucurie sarbatorile de iarna ce au trecut. Atatia ani in care bradul era cea mai mare bucurie a mea; atatia ani in care adormeam sub brad cu gandul de a-l vedea pe Mos Craciun. L-am vazut de cateva ori si i-am spus poezii. Atunci el scotea din desaga rosie papusi si multe bomboane. Cata bucurie pe mine!
Am crescut acum si nu ma mai joc cu papusile. Dar il astept cu nerabdare pe Mosul, un batranel plin de viata, cu burtica si barba alba. Un bunic al fiecarui copil, cu ochi mari si jucausi. Craciunul reprezenta pentru mine cea mai frumoasa sarbatoare a anului. Nu putea fi om pe Pamant care sa nu astepte sa primeasca o multime de cadouri sau sa impodobeasca bradul.
Acum era din nou vremea colindelor. O vedeam pe bunica iesind cu colaci, mere si nuci colindatorilor. Auzeam colinde vechi cantate de copii de toate varstele, cu nasul rosu si infrigurati. Zambeam cand le vedeam bucuria cu care canta si curiozitatea ce li se citea pe fata cand le intindeai darurile.
Ninsoarea s-a oprit. Intunericul incepea sa se lase asupra micutelor case. Imi era dor sa vad batrani cu bratele deschise invitandu-ma sa-i colind. Asa ca m-am imbracat bine si mi-am facut loc printre troienele de zapada. Aveam de gand sa merg cu traditia mai departe si sa ma bucur de sarbatori.
E vremea colindelor
Articol inscris in concursul Nopti Magice in Miez de Iarna-2012, concurs sponsorizat de LuxuryGifts.
Foarte frumos. Pacat ca lumea a uitat traditiile si acum totul se vinde in bani. Dar macar s-a pastrat spiritul Craciunului si oamenii sunt mai buni in perioada asta.
Asa e. Incetul cu incetul dispar toate sarbatorile.
Ma bucur ca te-ai inscris si tu in concurs, mult succes >:D< imi place acest articol
Multumesc mult:*.
Sa nu pierzi niciodata spiritul Craciunului 🙂
Niciodata nu o sa o fac.:) e sarbatoarea mea preferata. E anotimpul ce domneste in mine tot anul.
Mi-ai adus aminte can eram si eu micuta si umblam cu colindatul:)Cu siguranta anul asta am sa imi fac timp sa merg si eu la cativa sa ii colon,ca in vremurile copilariei:)
Ma bucur ca te-am dus cu gandul la copilarie.:)
Imi place atmosfera pe care ai creato.Parca te indeamna sa te uiti sub brad si alergi rpin zpada prin frigul asta. Felicitari pentru postare!
Multumesc!:)
Crăciunul a devenit atât de comercial…
Prin ce ai scris, m-ai făcut să mă gândesc la ceea ce înseamnă el cu adevărat . La magia pe care o inspiră şi o transformă în sentiment .
Mă bucur că te-am făcut să te gândești la el așa cum e de fapt.:)
Buna dimineata! Ai o nominalizare 😀
http://suntfraiera.blogspot.ro/2012/12/blog-of-year-2012-un-premiu-neasteptat.html