Blog

Frustrările mele de șofer

Bună, tuturor! Sinceră să fiu, nu aveam în plan să am vreodată un astfel de topic la mine pe blog. Cert e faptul că ieri am simțit cumva că s-a umplut paharul, cu greu m-am abținut să nu cobor din mașină să bat obrazul unor oameni. Că na, trăim totuși într-o țară care nu promovează violența.

Joia trecută am avut de parcurs traseul acasă-acasă. Adică de la Piatra-Neamț, locul în care m-am născut, la Iași, locul în care sunt mutată și retur. În total 130 km dus, 130 întors.

Am plecat pe drum relativ dimineață, înainte de ora 12, ca să prind cumva drumul liber. Singurul lucru pe care uit aproape mereu să-l iau în calcul este traseul tirurilor, care în timpul săptămânii, slavă Tatălui, nu ocolesc rutele pe care am și eu treabă. Drumul spre Iași a fost aglomerat, cu vreo două echipaje de poliție, dar nu mă pot plânge că s-a mers exagerat de greu. S-a mers ca într-o zi de joi normală.

Țin să menționez că luni s-au făcut 5 ani de când sunt șoferiță. 5 ani în care am condus cât de mult se poate, aproape zilnic. Doar așa să vă dați cu părerea, în ultimul an și jumătate am parcurs peste 40.000 km. Cum s-ar spune, nu sunt șofer de duminică. Și eu greșesc în trafic, nu neg asta, am momente în care nu-mi vine să schimb banda deloc, mai ales atunci când sunt unii mai grăbiți ca mine și încearcă să mă intimideze prin flash-uri.

Dar cred totuși că pe lângă decretul ăla pe care ar trebui să-l știi măcar așa în linii mari, nu doar pentru când dai sala, ar fi indicat să mai existe și un cod etic al participanților la trafic.

Mi s-a întâmplat de multe ori să fiu claxonată fără motiv, ori să mi se spună că în sensul giratoriu se semnalizează dacă vrei să schimbi sensul de mers. Culmea, eu știam că se semnalizează înainte să intri într-un sens giratoriu, iar în sens semnalizezi schimbarea direcției de mers. Dar poate că am citit eu altă legislație rutieră. CSF.

Nu am stație și nici Waze nu folosesc foarte mult pentru că n-am magnet ori suport pentru telefon. Asta ar însemna să țin telefonul în mână, iar în ultimul an cel puțin, mereu am condus cu căștile în urechi, în cazul în care mă sună mama sau altcineva, să pot răspunde, având mâinile în continuare pe volan și ochii la drum.

Însă ceea ce mă deranjează cu adevărat este hate-ul ăla puturos pe care îl avem între noi, fără să ne cunoaștem, pur și simplu văzând numerele unei mașini și zicând în gând Auăleeeu, ăsta nu mai are loc pe stradă în județul lui?!

În acest moment sunt în București. Nu cred că am venit de 5 ori cu mașina în capitală, de când cu permisul. Prefer trenul, chiar dacă stau în jur de 7 ore în el, dar știu că mai lucrez ori mai citesc ceva pe drum sau avionul, chiar dacă e mult mai scump. Dar doar imaginați-vă, eu, femeie la volan, cu numere de Neamț, în mijlocul Bucureștiului. Apetisant, nu-i așa?

Dar să revin la drumul meu de Iași. Dacă vreau să conduc cu viteză îmi asum două lucruri: calc accelerația pe sănătatea și viața mea și am, de asemenea, încredere că mașina mea nu se va dezmembra odată cu viteza mai mare.

Am întâlnit mulți oameni care cred că ar trebui să-și revizuiască fișa medicală. Ori problema stă la mine și nu știu eu că linia aia discontinuă dintre benzile de pe același sens de mers trebuie călcată. Altfel nu-mi explic de ce unii stau pe ambele benzi, cu linia aia pe mijlocul caroseriei.

Totodată, dacă acum nu mă vezi în oglinda retrovizoare, dar hop, apar brusc, înseamnă că mă grăbesc. Și prefer să ai tu bunul simț să te dai, ca să nu fiu nevoită să fac o triplare, punând astfel în pericol mai mulți participanți la trafic.

Uneori chiar am senzația că sunt mai cu bun simț tiriștii în trafic. Și am să vă spun de ce. Am avut radar pe drum. Am făcut din flashuri, să atenționez oamenii, căci acum pe orice porțiune din traseul Piatra- Iași se circulă adevărat, că e asfaltat drumul. Singurii care mi-au mulțumit au fost cei din mașinile mari, ba chiar mi-au făcut și semn că în spate drumul e liber. Tot respectul, colegii, drumuri bune.

Misoginismul în trafic e și el unul dintre lucrurile pe care nu le suport. Faptul că sunt femeie la volan, nu mă face un pericol. Faptul că nu țin mereu ambele mâini pe volan, nu înseamnă că nu știu să conduc. Important e să-ți vezi totuși tu de drumul tău.

Faptul că sunt oameni care încă-mi taie calea nu denotă altceva decât că unii chiar cred că aia e strada lor. Ceea ce nu e deloc de bun simț, mai ales la traficul infernal din orele se vârf din oraș.

Ar mai fi multe de spus, dar am să mă rezum doar la aceste lucruri. Nu de alta, dar poate deranjez pe cineva 🙂 și prefer să nu intru în polemici pe internet.

Până data viitoare aveți grijă de voi și de cei dragi!

Denisa

Câteva cuvinte despre această domniță nu sunt chiar ușor de înșirat pe o foaie goală...Denisa Maria a.k.a future Miss Doc e un mic uragan care, odată pornit, nu poate fi oprit până ce această „comandă” nu este dată chiar de ea. O cunosc de mulți ani ca să îmi permit creionarea unei imagini cât de cât fidele a ei.
Ambițioasă, cu o inimă de dimensiuni normale din punct de vedere anatomic, însă cu un suflet capabil să ofere adăpost și sfaturi multor oameni care au nevoie, Denisa va reuși mereu ceea ce își propune.
Long story short, dați-i Denisei câteva (multe...) perechi de tocuri, pixuri colorate, agende cu nemiluita și pisici, iar ea va cuceri inimile tuturor și culmile strălucitoare cu pasiune și multă muncă atent camuflată sub machiajul de 10! - Ștefana <3

11 comentarii

  1. Since, ai foarte mare dreptate! Și eu am de un an și jumătate carnetul și oamenii chiar nu se sfidează să te catalogheze după numere sau după cum areți. Dacă ești mică și mai ești și blondă la volan, e clar că tu conduci prost. NU e așa deloc!!

  2. Denisa spune:

    Si pe mine ma enerveaza soferii de tir care merg cu mult peste limita permisa pt ei si nici nu sunt atenti la drum mereu.

  3. Nu conduc, dar am vazut si eu cazuri de acestea cum ne-ai spus. Avem masina, dar conduce sotul.

    1. Conduc si eu de trei ani si am
      observat foarte multi soferi de acest gen.. Imi pare rau sa vad multi oameni nervosi la volan si care nu au pic de rabdare si empatie..

  4. Eu nu sunt șoferiță și sinceră să fiu chiar nu mă atrage în vreun fel.

  5. Si pe mine ma dispera misoginismul, in special cel in trafic, cu atat mai mult cu cat sunt femei care conduc mai ceva decat barbatii, deci generalizarea aceasta a barbatilor conform careia femeile conduc prost sau mai stiu eu ce este total eronata.

  6. Oana D. spune:

    Zici: ”de ce unii stau pe ambele benzi, cu linia aia pe mijlocul caroseriei.” Unul dintre răspunsuri – pentru că așa au invatat la scoala de soferi. Am facut la Kim (ei, da, sunt pietreanca) si pt ca nu-mi placea instructorul (de la care nu am invatat mai nimic si este motivul pt care stau cu permisul in buzunar de cca 17 ani), am luat cateva ore si de la un alt instructor, tot de la Kim, dar mai bun. Acela asa mi-a spus, ca trebuie sa calc linia de pe mijlocul drumului, nu sa merg pe dreapta, asa cum ma invatase intructorul repartizat mie de Cristi Moroiu, proprietarul scolii de soferi Kim; nu stiu acum daca mai exista acea scoala, am impresia ca nu. Deci… nu e chiar vina lor ca asa stiu sa ruleze.

  7. Orice șofer are diferite frustrări în trafic. Eu evit să conduc, prefer să stau in dreapta,dacă e posibil.

  8. Nu sunt șoferiță, dar sper sa fiu în viitorul apropiat. Eu nu suport barbatii care spun ca toate femeile conduc prost, doar pentru ca sunt femei.
    In rest, pot spune ca în anumite județe sunt mai multe accidente banale decât în altele. Cat despre declarațiile de accident și mai și. Am lucrat în asigurări și am observat acest lucru. Dar nu e o regula. Sunt șoferi buni și prosti peste tot în aceasta lume.

  9. Despre șofat nu as vrea sa-mi dau cu părerea pentru ca eu sunt unul dintre acei șoferi de Weekend și parca tot as avea și eu câteva nemultumiri

  10. Credeam ca ai avut vreo problema, insa ma bucur ca nu a fost asa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *