Fumez sperante si ma pierd in ele
Aspir la o viata mai buna; ce pacat.
Ma-nec in propriile vise
Intr-o mare de lacrimi si amar.
Traiesc o viata falsa cu un decor ciudat
Intr-o realitate imperfecta cu niste actori fara tact.
Iubesc ziua de maine, desi stiu ca nu o s-o mai prind,
Astept cu nerabdare momentul in care voi muri.
Incep sa imi culeg flori pentru coroana;
Pe masa, de mana, testamentu-i scris c-o pana.
Acum astept in prag momentul oportun
In care totu-n jurul meu o sa se faca scrum.