Scancet de copil din chinuri scos,
Zambete sinistre aruncate pe la colturi;
Voci grave de clovni cu unghii mari si negre
Si numele fiindu-ti scrijelit in os.
Peste groapa iti arunca priviri neintelese
Ochii goi fiind strapunsi de un rosu stacojiu,
Pe buze se citeste o simpla chemare a mortii
Intr-un ceas lipsit de vorbe, dar tarziu.
M-asez in fata ta, strapunsa de durere;
Tot trupul ti-e cuprins de spasme nemuritoare
Ating incet cu mana buzele tale ferecate
Chiar in momentul groaznic fara de scapare.
Acela e locul tau de veci de care nu mai scapi
Locul in care, in scurt timp tu o sa arzi.
Atat a fost! De aici eu nu te pot salva…
Dar iti promit, ca pe un os,
numele tau scrijelit va sta deasupra ta.