Imi este dor de eu cea veche.
De ce dracu’ am scris asta? Nu, nu imi este dor chiar deloc. Imi place cum sunt acum. Imi place cum am ajuns, mai bine spus. Imi place aici. Imi place atitudinea mea. Imi place nesimtirea care izbucneste din cand in cand din mine.
M-am schimbat 720 de grade. Mi-am rastalmacit ideile si sentimentele si iata-ma aici. Mi-am cautat un coltisor al meu intr-o lume in care prostimea balteste, si am ajuns intr-o alta dimensiune, intr-o altfel de era. Am renascut. Am gasit un nou inceput, am gasit un fir de ghem desfacut, si ca un copil mic am tras de el curioasa sa vad ce se intampla. Asa am ajuns aici. Mi-am gasit bucatele din sufletu-mi spart la alte persoane in inima, bucurandu-ma de existenta lor. Acum ei sunt eu. Acum eu traiesc prin energia lor, acum eu respir prin aspiratiile lor. Acum lumea mea orbiteaza in jurul lor.
Ma simt bine aici. E un paradis propriu incarcat de magie. E lumea lor departe de lumea mea, intr-o altfel de lume.
