Prea multe lucruri s-au intamplat intr-o singura zi. Prea multe contradictii intre mine si mintea mea, puse in diverse postari. Am senzatia ca am devenit o simpla „gazda” cu trupul meu, ofer un simplu adapost nenumaratelor spirite orfane macar pentru o zi. Simt ca e un trafic neintrerupt in mine, ca in Gara de Nord.
M-am trezit in dimineata asta bulversata, uitandu-ma intr-un punct fix de pe tavan. In minte imi veneau conversatiile avute ieri cu prietenii, blogurile altor persoane, toate parca citindu-mi mie viata. Citesc bloguri, carti, conversatii ale oamenilor si parca toate imi descriu mie viata. Realizez si eu ca m-am schimbat, doar nu pot ramane cu aceeasi mentalitate de 8 ani. Fizic…doar am crescut.
Fata de alte fete de varsta mea inca nu am inceput sa-mi pun culorile curcubeului in cap sau mai stiu eu ce. Am 15 ani si in tabara minunata m-am apucat de fumat. Sau mai bine spus am incercat jumatate de pachet. Nu stiu daca o sa adaug si acest viciu pe lista mea; poate nu acum.
Ma schimb zi de zi, secunda cu secunda, in timp ce Pamantul se invarte in continuare si timpul trece. Probabil sunt nervoasa sau somnoroasa sau pur si simplu nebuna si nu mai stiu pe ce lume traiesc; nu mai stiu sa fac diferenta intre lumea reala si imaginatia mea.
Poate sunt eu altfel decat ceilalti. Poate pentru mine polii Pamantului sunt invers iar soarele rasare la apus.
Cred totusi ca ar fi mai bine sa-mi odihnesc mintea si sa-mi pun ordine in ganduri.
Tot ce am zis pana acum, uita pana maine.
Tu vezi lumea intr-un altfel complex sau nu o vezi altfel. Cumva altii nu o pot intelege, dar e bine ca ai prieteni care stiu ca aveti macar ceva in comun si care stiu ca te-ar ajuta daca pot. Si ce ca soarele rasare la apus! Din partea mea poate rasari si din Nord dar daca tu stii ce vrei si ce nu vrei ce acceptti ce nu accepti asta e tot ce conteaza, dar nu uita cine spune ca universul e normal sa fie asa?
Mi-ai scris niste cuvinte frumoase. Sincer, singura concluzie la care am ajuns este aceea că realitatea e imperfectă. Fiecare are un colțișor al lui de lume, ca o bucată albă sau neagră de pe o tablă de șah. Nu mulți acceptă să ai această bucățică a ta, dar toți o avem rezervată și ne aparține pe deplin. Trebuie să luptăm pentru asta.
Ma bucura sa cunosc pe cineva de 15 ani cu gandurile astea, sa stie sa isi descrie momentele astfel. Frumos:)
Îți mulțumesc. Și eu mă bucur să cunosc pe cineva care să îmi înțeleagă gândurile întortocheate.
Mă simt de parcă aş citi despre mine .
Mă bucur să văd că mai este cineva care gândește ca mine:).