Mai tii minte ziua in care ne-am cunoscut? Dar zilele care au urmat? Dar ziua in care ti-ai dat seama ca sunt indragostita de tine? Sau poate prima noastra iesire singuri?
Nu inteleg ce e cu tine, de ce esti atat de schimbator… Stii, mi-e dor de tine, dar nu in sensul ala. Intr-un fel ma bucur ca am reusit sa trec peste si mi-am trait viata in continuare; cred ca am depins destul de mult de tine. Dar uite ca fericirea nu a venit doar din partea ta…
Spune-mi cu ce am gresit? Spune-mi de ce te porti atat de posesiv cand nu pot fi considerata decat o sora mai mica pentru tine? De ce lasi orgoliul sa te cuprinda in halul asta? Crezi ca e mai bine asa pentru tine?
Uneori stau si ma gandesc daca imaginatia mea e atat de bogata incat sa-mi fi imaginat tot ce s-a petrecut intre noi. Si realizez ca nu poate atinge acest nivel. Deci totul chiar s-a intamplat, desi daca e acum sa privesc in trecut, am senzatia ca am vizionat un film.
Sa fie oare atat de mare schimbarea? La mine da, stiu, e vizibila si pana si tu ai remarcat-o. Dar la tine? Tu care nu poti fi doborat de nimeni, sa pot oare eu sa te fac sa-ti pierzi mintile?
Tot ce am trait pare acum fictiune…
Renegata
Renegata? 😐
Dap ^^
Nu stiu ce sa spun..poate ii e frica .
Sau poate nu…
Tu zici ca s-a schimbat el, iar el zice ca te-ai schimbat tu :))
Da, dar eu recunosc ca m-am schimbat. El nu o face
Iubirea e tare ca moartea, grea ca iadul.A iubi inseamna intotdeauana a suferi si cum multi fug de suferinta, putini stiu sa iubeasca, sa se daruiasca cu adevarat.
Asa se intampla mereu.