Eram mică. Jucam zilnic șotron în fața sau în spatele blocului cu alți copii de vârsta mea, până ce unii de vreo 16-17 ani veneau și ne alungau. Era bine pe atunci; bine, de parcă acum aș avea vreo 180 de ani. Am ajuns și eu la vârsta de aproape 17 ani. Mă uit cu un gust plăcut al amintirilor la copiii din ziua de azi care se mai joacă în fața blocurilor, care mai aleargă prin parc și care urlă unii la alții cât îi țin plămânii. Așa eram și noi…cândva. Atunci aveam și mai mult timp liber, știam să ne punem pe noi pe primul loc în loc să-i lăsăm pe alții să ne preocupe cu problemele lor. Fiecare are amintiri frumoase legate de copilărie, de jocuri, de veselie și distracție, chiar dacă e vorba de distracția anilor ’70, ’80 sau ’90; amintiri legate de Mirabela, Tom și Jerry…cu toții am crescut cu ei.
Acum totul e schimbat: timpul pare mai scurt și mai fugar. Nu mai avem timp de jocuri, ne jucăm cu maturitatea, cu sentimentele oamenilor sau ajungem să la jocurile foamei sau chiar la jocurile morții în unele zone pe glob. Nu e frumos. Nu e corect. Nu ar trebui să ne placă.
Foarte frumos te modelezi tu pentru fiecare proba 🙂
Mulțumesc 😀
Ai uitat proba nr 10 pt mediadot?
Nu, nu am uitat