Anticipam diverse lucruri, care mai de care mai rele. Nu vedeam decat partea goala a paharului, care in acele momente nu era prea plin. Imi faceam sperante desarte, imi faceam iluzii si in acelasi timp credeam ca se poate, desi pe zi ce trecea imi pierdeam speranta.
M-am schimbat. Intr-o singura ora am vazut trecand prin fata ochilor ultimele 3 luni…luni petrecute cu tine. Ai avut o oarecare influenta asupra felului meu de a fi; nu asupra felului in care gandesc, desi ai incercat.
Vorbesc la trecut, nu? Pentru ca prezentul nu poate fi comentat, pentru ca nu mai are un rost.
Am totusi orizonturi largi, dar imi e frica sa le strabat. Inca sunt prinsa in vraja visului care totusi a apus…S-a terminat.
A ramas doar un vis. Nimic mai mult. Nimic nu a fost si nimic n-o sa fie.
Imi e frica de ce va urma. E tare greu cand nu stii la ce sa te astepti.
Voi ramane totusi prinsa in magia visului in care credeam…<3
