Credeam ca ziua de azi nu se poate termina mai prost decat a inceput. Dar la sfarsit am constatat ca se poate.
Abia iesisem din casa sa-mi iau niste carti de la biblioteca. Imi placea destul de mult sa citesc, cartile pe care le luam fiind citite de mine inca de vreo 2 ori. Si ce daca, imi placeau.
Am iesit din scara blocului pe la 12 si 20 de minute. Soarele era mare si stralucitr pe cer, iar eu eram fericita ca vremea tinea cu mine. Eram bine dispusa. Eram fericita pentru ca multe persoane imi facusera ziua mai frumoasa.
Eram aproape la jumatatea drumului cand am facut greseala de a ma uita in spatele meu. Atunci l-am vazut: era inalt, purta ochelari de soare, era imbracat in negru si venea dupa mine. Am grabit pasul incercand sa nu par panicata. Era deja prea tarziua. Isi daduse seama ca il vazusem. Cand am ajuns intr-o zona mai ferita privirilor a ajuns in spatele meu si m-a prins de mana. Am inceput sa ma zbat si drept rasplata pentru efortul meu, am primit o palma. Am cazut. Mi-a spus doar Tu vii cu mine. si apoi m-a tarat dupa el. Nu stiam cine e, ce vrea de la mine, si de ce tocmai eu.
M-a dus intr-un loc vechi din oras, intr-o casa parasita si murdara. Am inceput sa tip si mi-am mai primit o palma. Am simtit apoi ceva umed curgandu-mi pe obraz. Sange.
Ma durea tare si plangeam. Aveam deja zgarieturi pe tot corpul si nu intelegeam ce se intampla. Apoi mi-am dat seama de ceva, ceva ce nu credeam posibil vreodata: era o razbunare. Era un gand pus impotriva mea.
Asa ca trebuia sa accept avalansa de pumni ce m-a umplut de vanatai.
Trebuia sa accept balta de sange in care zaceam intr-un colt.
Trebuia sa accept abuzul asta de putere.
Ma durea tare si plangeam. Aveam deja zgarieturi pe tot corpul si nu intelegeam ce se intampla. Apoi mi-am dat seama de ceva, ceva ce nu credeam posibil vreodata: era o razbunare. Era un gand pus impotriva mea.
Asa ca trebuia sa accept avalansa de pumni ce m-a umplut de vanatai.
Trebuia sa accept balta de sange in care zaceam intr-un colt.
Trebuia sa accept abuzul asta de putere.
Si ce e cel mai important, trebuia sa-mi accept viata mizerabila.
