Nici nu stiu ce am facut sa merit fericirea. Nu cred ca am fost o fata super cuminte si Mos Craciun a mai venit o data pentru a-mi lasa sub brad si fericirea.
– Dragule, imi e dor de tine.
– Si mie imi e dor de tine, draga mea. Ne vedem in curand. Iti promit.
Sa fi fost destinul? Oare soarta mea nu ma e atat de cruda, atatat de marsava pe cat o credeam? Daca e vorba de destin, atunci imi retrag toate cuvintele groaznice adresate lui. Atunci multumesc oricui pentru ca sunt in sfarsit asa cum vreau de mult timp: fericita, implinita, impacata cu mine.
Toate astea doar din cauza ta. Iti mai aduci aminte cand ne-am cunoscut? Scoteam cateva vorbe si nu te priveam in ochi. Atunci nu credeam ca voi ajunge sa te vreau aproape de tine, nu credeam ca voi fi dependenta de tine cum sunt de oxigen. Credeam ca o sa fie o prietenie, dar n-a fost. A fost ceva mai mult. A fost scanteia care a aprins focul; au fost bucatile de lemn care l-au tinut aprins.
Dragule, de ai sti cat te iubesc! Nici nu iti poti imagina cum dragostea mea creste pe zi ce trece pentru tine. Nu-ti poti imagina cat de mult tin la tine, cat de mult sper sa ramanem asa, de neatins pentru totdeauna. Vreau sa numaram impreuna cat mai repede nu doar zilele in care am fost doi, ci lunile care au trecut si care vin.
Vreau sa nu ne stea nimeni in cale, pentru ca noi vom fi indiferenti si isi vor pierde timpul degeaba incercand sa ne distruga ce am cladit impreuna.
Traiesc intr-un peisaj de primavara, unde copacii din jurul meu isi dezmortesc micii muguri. Alaturi de tine ma plimb parca printre tufe de levantica, desi in realitate afara ninge.
Pe cerul meu nu mai sunt nori; din cauza ta.
Macar tu sa fii fericita.. macar tu..
Taci!! Si tu poti fi, pentru ca meriti! Dar aduna-ti toate bucatile sufletului inapoi intai de toate:*
:* multumesc.. stii tu :*
Micul nostru secret:*