Cerul e senin, soarele e pe cer, căldură e afară, dar nu și în suflet.
S-au întâmplat atât de multe în două-trei zile, în câteva ore, încât pot să mă gândesc la ce e mai rău pentru următorul minut.
A revenit dorul pe care îl credeam plecat. Am crezut că s-a dus și că nu mai există, cel puțin nu pentru tine. Mi-e frică; dacă iar îmi dai speranțe, dacă iar îmi lași sufletul să se înalțe fericit spre cer, crezi că o să-mi fie bine? Crezi că lăsându-mă în pace, pe partea cealaltă, crezi că mi-ar fi bine?
Te-am iubit. Te iubesc și probabil încă o s-o mai fac mult timp. Pentru tine duc în suflet o iubire necondiționată.
Te-am pierdut de câteva ori, dar de fiecare dată te-ai întors și ți-ai cerut scuze, spunând că ne este mai bine la amândoi împreună… Of, câte probleme îți poate cauza amorul.
– Ce e amorul?
– Amorul? Un lung prilej pentru durere.
Mi-e frică de mâine; mi-e frică să nu te pierd din nou.
Calipso.
