SuperBlog

Soare, dă-mi energia ta!

Şi tu îţi doreşti să proiectezi casa din visele tale? Ei bine şi eu mă gândesc exact la acelaşi lucru. Înafară de stabilirea unui proiect de casă, totul pare foarte simplu, când, de fapt, e o mare bătaie de cap.
Când pui pe hârtie, totul e diferit. Atunci realizezi că imaginea pe care o ai tu în minte e foarte frumoasă, dar când bifezi cu pixul în mână, realizezii că visul tău este unul destul de costisitor. Pe lângă finanţarea fundaţiei, a materialelor de construcţie, a geamurilor şi a tuturor cheltuielilor care îţi vor da o formă la casă, trebuie să iei în calcul şi cheltuielile adiacente care vor urma odată ce construcţia e finalizată. 
Eu mă gândesc mereu la faptul că suntem o ţară subdezvoltată din punctul de vedere al resurselor. Ne place să avem, ne place să ţinem căldura la maxim iarna şi lumina aprinsă în toată casa, iar când ne vin facturile suntem şocaţi şi, eventual, negăm şi cantitatea consumată (de altfel, eu sunt într-un continuu scandal cu furnizorii de energie electrică). Ţi-ai pus vreodată problema cum ar fi să ai propria ta energie, pe care să nu o taxeze nimeni şi la care să ai acces nelimitat, fără termeni limită de plată, fără ameninţare de decuplare, fără citiri de contuar? Cum ar fi să ai o casă activă care să-ţi fie propriul furnizor de energie? Mie îmi sună a viaţă lipsită de griji!
Întotdeauna am visat să am în curte o eoliană; de mică, în drumurile spre mare, admiram turbinele eoliene care dansau frumos pe câmpuri. Ieşind apoi din ţară, am observat că se poate şi mai bine, că se pot monta şi una lângă alta şi că pot produce energie generată de vânt pentru o ţară întreagă. După cum primeam eu explicaţiile de la ai mei când eram mică, o eoliană amplasată în grădina bunicilor, nu doar că ne oferea nouă energie, ci oferea întregii comune şi, mai departe de atât, şi oraşului de lângă. Nu mai stau pe gânduri şi încep să caut proiecte de case care să-mi satisfacă gândul de a avea o casă economă şi totuşi cu consum mare. Panourile solare sunt, de asemenea, o opţiune, sunt aspectuoase în cele mai multe cazuri şi îţi conferă mereu confort şi condiţiile necesare unui trai lipsit de facturi. 
Cred cu tărie că totul poate evolua; cred cu tărie că, dacă e să fac o investiţie la casă, scap de alţi furnizori şi-mi fac atât mie un bine, cât şi celor din jur cărora le pot, de asemenea, furniza energie electrică.
Închide ochii cu mine şi imaginează-ţi cum ar arăta totul într-o lume lipsită de fire. Fără stâlpi de înaltă tensiune, fără cabluri electrice, fără conducte şi ţevi, fără momente în care se ia lumina, pică generatorul sau astfel de posibilităţi. E mijlocul iernii, ai centrala în priză şi se ia curentul. Deşi nu mai e un scenariu 100% plauzibil în 2019, încă se întâmplă. Încă mi se întâmplă şi mie. Nu e întocmai plăcut să simţi cât de rapid se lasă frigul, în timp ce pana de curent deja e stabilită de cel puţin 4 ore, nu este nici măcar lumină stradală, iar sobele nu mai sunt curăţate. De fapt, cine, înafară de mine, încă mai are sobă în casă? 
Bunicul meu a preferat să le lăsăm, că nu se ştie niciodată. Iarna asta am avut parte de o noapte de viscol, de zăpadă suflată de vânt până la mijlocul geamului şi o pană de curent de aproximativ 6 ore. Să sun să mă cert cu furnizorii? Sunt destul de sigură că nu are rost. Aşa că pentru câteva ore friguroase, ne-am întors la lanterne şi la lumina lumânărilor. E romantic, ştiu, dar ar fi mai romantic dacă ai sta la lumina unui bec economic, cu lumină reglată difuz, în timp ce afară viscoleşte, dar ţie nu-ţi pasă pentru că ai propriul furnizor de energie, panourile solare. Un generator ecologic, dacă putem să le numim aşa.
Astăzi vrem ca totul să se întâmple repede, să fie de lungă durată, să avem garanţie că nu se va strica niciodată, să coste puţin şi să fie nou. Dar dacă nu începem să luăm decizii în folosul nostru, de ce să le luăm până la urmă? 
Mi-aş dori să mă trezesc mâine într-un cartier alimentat pe baza panourilor solare, într-un mediu lipsit de noxe în care să se poată respira, într-un mediu în care să nu-mi fie teamă că aş putea găsi un fir agăţat pe lângă un stâlp de înaltă tensiune de care m-aş putea electrocuta. Mi-aş dori să nu mă gândesc să cumpăr un generator, să pot avea câteva ore de lumină în plus faţă de vecinul. Mi-aş dori ca în viitor să mă pot bucura de ceea ce mi-a oferit natura şi să putem interacţiona fără să ne facem rău reciproc. 
Să deschid ochii şi să-mi văd casa terminată, mică şi îngrijită, dar călduroasă şi luminoasă. Pentru a avea o casă activă nu e nevoie de bani aruncaţi pe fereastră, ori de oameni mulţi care să-ţi umple casa; nu ai nevoie de palate, de petreceri ori de aranjamente spectaculoase preluate din reviste de specialitate. Ai nevoie să înveţi cum să devii una cu natura, pentru că eu aşa gândesc: dacă reuşeşti să ajuţi natura, cu siguranţă şi natura te va ajuta atunci când vei avea nevoie!
Acest articol a fost scris pentru proba a cincea din cadrul competiţiei Spring SuperBlog!

Denisa

Câteva cuvinte despre această domniță nu sunt chiar ușor de înșirat pe o foaie goală...Denisa Maria a.k.a future Miss Doc e un mic uragan care, odată pornit, nu poate fi oprit până ce această „comandă” nu este dată chiar de ea. O cunosc de mulți ani ca să îmi permit creionarea unei imagini cât de cât fidele a ei.
Ambițioasă, cu o inimă de dimensiuni normale din punct de vedere anatomic, însă cu un suflet capabil să ofere adăpost și sfaturi multor oameni care au nevoie, Denisa va reuși mereu ceea ce își propune.
Long story short, dați-i Denisei câteva (multe...) perechi de tocuri, pixuri colorate, agende cu nemiluita și pisici, iar ea va cuceri inimile tuturor și culmile strălucitoare cu pasiune și multă muncă atent camuflată sub machiajul de 10! - Ștefana <3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.