Există o reclamă celebră în care, cu o simplă vânturare, împrăştiere a aburului de cafea din ceaşcă cu mâna, se cucereşte toată populaţia pământului. Ei bine, experienţa mea cu cafeaua este una scurtă, care n-a fost să înceapă undeva în „tinereţile” mele. Nu am fost genul de persoană care să chiulească de la ore ca să meargă la o cafea în liceu, căci dacă era aşa, probabil acum stăteam lipită de magazinele în care se găseşte cafea –boabe- vărsată.
Nu ştiu cum aş putea spune altfel, dar cafeaua este ceva magic. Având un miros plăcut, dar puternic, în ultima vreme o întâlnim aproape în orice circumstanţe, datorită fix acestei caracteristici: mirosul. Când mă plimb prin mall, mi-e greu să mă abţin să nu fac un popas în magazinele în care ştiu că găsesc şi parfumuri. De la un moment dat, simt că nu mi-a amorţit numai nasul, ci sinusurile cu totul. Aşa că, pentru a-mi recăpăta mirosul, îmi bag nasul într-un borcănel cu boabe de cafea. Splendid miros!
De asemenea, dimineaţa, în bucătăria mea se îmbină mirosul de cafea de la toate apartamentele din vecini. Mirosuri aduse din toate colţurile lumii, în plicuri, cutii ori ambalaje de toate felurile, se combină în aer şi profunzimea lor e splendidă.
Deşi nu mai e la modă acum, în unele zile îmi fac cafeaua în ibric, deşi conţin un Espressor Automat de la Philips. Acesta l-am găsit la categoria promoţii espressoare şi m-am gândit că va fi o investiţie mai mult decât bună la casa mea. Aparatul dă un gust fin şi rafinat cafelei, espressoul este foarte cremos şi, cel mai important, aparatul este mic şi negru, potrivit în bucătăria mea.
Îmi place cafeaua combinată cu diverse arome, caramel, nuci, frişcă şi sirop, ciocolată albă. Dacă ar avea şi comandă vocală espressorul, ar fi totul perfect. Dar cum perfecţiunea e ceva ce nici măcar un aparat care-ţi dă cafeaua gata făcută nu o poate atinge, găsim câteva puncte slabe şi în cazul acestui model. Când l-am ales, am vrut să-mi ocupe puţin spaţiu în bucătărie, dar în acelaşi timp să facă multe sortimente de băuturi, ceea ce nu face. Ceva basic, dar pentru o băutoare mai puţin înrăită ca mine, dar mai îndrăgostită de mirosul de cafea mai mult decât orice pe lume, este totuşi destul. Ceea ce totuşi mă bucură este faptul că are o concentraţie a cafelei reglabilă, aşa că pot oricând să-mi fac un „ceai de cafea” care să mă ajute să adorm, ori pot să-mi fac un espresso strong, care să mă ţină în priză o noapte întreagă. Totodată, pentru că sunt un cetăţean patriot convins ( deloc aşa, dar ţara merită puţină reclamă ), m-am gândit la cumpărare la faptul că, fiind produs în România, banii pe care i-am dat pentru acest espressor vor avea circuit închis. Aşa e cel mai bine pentru toată lumea: eu rămân cu o cafea gustoasă, pe care mi-o pot face după propria stare, iar magazinul onlinemagNET.ro deţine toată recunoştinţa şi tot respectul nostru.
Când beau cafea, în bucătăria mea mică, închid ochii şi mirosul mă duce mai departe, peste hotare, la mirosul de cafea făcută la nisip în inima bazarului din Istanbul. Atunci strâng tare ochii, cuprind cu ambele mâini ceaşca fierbinte de cafea şi las povestea Şeherazadei să mă cuprindă din nou, pentru a nu ştiu câta oară în ultimii ani. Dacă beau o cafea mai light, amintirile se duc undeva mult în copilărie, când dimineaţa când mă trezeam, nici nu mă spălam bine pe faţă, ci-mi anunţam în treacăt străbunica despre cum plec la mătuşa mea, aflată la două case mai în vale, să îmi fac siesta cu ea. Nu aveam mai mult de 6 ani, iar ea mă aştepta cu o ceşcuţă mică de cafea, cu un deget mic de cafea înăuntru şi restul măsurilor completate cu apă. Oficial mă simţeam adult, căci pe acea vreme, în mintea mea, cafea aveau voie să bea doar adulţii.
Cum îmi prefer cafeaua? Fierbinte şi plină de amintiri.
Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 13 din cadrul competiţiei Spring SuperBlog!
