SuperBlog

Like for Low

Vacanță…cât de departe de mine este acea săptămână plină de căldură, lipsită de griji și de gânduri, lipsită de responsabilități și departe de orice înseamnă toxic în viața mea.
Deși sunt de obicei o persoană responsabilă, când vine vorba de împachetat pentru plecat în vacanță, fie ea oricât de scurtă, sunt orice reprezintă opusul omului responsabil.
Recent mi-am achiziționat o geantă cum trebuie, unul dintre acele trolere ieftine în care îți încape aproape tot dulapul, altfel spus, strictul necesar pentru o excursie care durează mai mult de 4 nopți și patru zile. În general când mă hotărăsc să merg în vacanță, plec cu mașina. Avantajele mersului cu mașina este faptul că, deși parcurgi tot o distanță din punctul A în punctul B, te poți opri în A1, A2, A3, An locuri în care nu ți-ai planificat vreo călătorie, dar în care sigur vei găsi cel puțin un obiectiv turistic care să te încânte.
Experiențele mele de zbor se învârt, în general, în sfera tragico-dramatică, în sensul în care aproape de fiecare dată când m-am urcat într-o aeronavă mititică, era să mor. Din varii motive, ba am ratat pista, ba s-au închis flapsurile prea repede -știu ce-s alea pentru că, înainte să zbor, de obicei vreo săptămână stau doar cu ochii pe Dezastre în aer. Just in case, poate mă așază pe lângă vreo ușă de urgență și trebuie să știu cum să acționez, căci datul din mâini al stewardeselor nu prea e de ajutor.
Zborurile mele, de obicei, se desfășoară astfel. Sunt fan al aplicațiilor care furnizează bilete de avion, deoarece atunci când programez un zbor nu-mi place să interacționez direct cu oamenii, până nu ajung pe aeroport. Din România am zburat, în general, spre Turcia, ori spre diverse stațiuni turistice, ori spre Istanbul. Cu siguranță niciunul din aeroporturile din afară nu se compară cu vreounul de la noi. Am zburat atât de la București, chiar și de pe Băneasa, înainte să se privatizeze, cât și din Iași, Bacău și Cluj. 
Low-cost? Sigur. Unele destinații au și la low-cost prețuri exorbitante și cred că nu sunt diferențe foarte mari între clasa I și clasa a II-a a biletelor, cel puțin nu la avioanele care zboară în spațiul aerian românesc. Când mă urc în avion nu mă gândesc la faptul că aș vrea să beau un pahar de șampanie în cinstea piloților, ci mai degrabă mă gândesc la faptul că aș vrea să stau confortabil, să decolez și să aterizez în siguranță la destinație. 

Sunt, de asemenea, fanul bagajelor de dimensiunile 55x40x20 deoarece sunt destul de încăpătoare, iar prețurile lor sunt mai mult decât acceptabile. Despre bagajele de mână nu pot spune foarte multe, pentru că nu le-am avut decât în două zboruri, unul spre Istanbul și celălalt, într-o cursă internă, de la Cluj la Iași. Dezavantajul bagajelor de mână, din punctul meu de vedere, este limitarea transportului de substanțe în funcție de anumite criterii. 
În ambele zboruri în care am avut nevoie de bagaj de mână, pe lângă gentuța mică am mai avut un rucsac în care aveam aparatul foto într-un compartiment, iar în celălalt tratamentul pentru față. Fiind vorba de o rutină zilnică și necesară, au cam strâmbat din nas cei din aeroport și, s-au străduit pe cât posibil să nu-mi arunce chiar toate produsele. Am avut parte și de experiențe nasoale, cum ar fi întârzierea bagajelor sau desfăcutul lor într-un mod suspicios; m-am trezit în Istanbul fără un parfum, abia cumpărat, pe care trebuia să-l las acolo drept cadou. De atunci recomand tuturor să dea acei câțiva bani în plus pentru înfolierea bagajelor, căci nu se știe niciodată când ai nevoie de un lucru iar el prinde piciorușe și fuge din bagajul tău.
Low-costul e pentru toată lumea, indiferent de statutul social. Birocrația e aceeași pentru toată lumea, doar că la clasa economy nu prea poți să faci mofturi: primești fix pentru cât ai plătit. Cu siguranță eu ofer un thumbs up low-costului, cu o singură mențiune și anume zborurile lungi. Low-costul nu e deloc comod când ai de zburat peste 7-8 ore, peste ocean sau spre destinații mai îndepărtate. Totodată, ca și problemă în cazul zborurilor low-cost și cu escale, este întârzierea sau pierderea bagajelor. De obicei, când îmi iau bilet de avion, nu mai fac și acea asigurare care să oblige aeroportul și compania aeriană cu care ai zburat, să-ți caute și să-ți găsească bagajul. Așa că, în eventualitatea în care bagajul meu se pierde, e strict responsabilitatea mea să dau telefoane, să stresez companiile aeriene și să îmi găsesc bagajul. Vă recomand și vouă totuși să vă faceți toate asigurările necesare pentru un zbor cât mai plăcut și lipsit de stres.
Să ne gândim la vacanță; la briza mării ori poate la susurul unui izvor în creierii munților, să ne gândim la orele petrecute pentru a face bagajul, la selectarea cu atenție a hainelor și a accesoriilor. Știu, această selecție este mult mai importantă pentru noi, femeile, dar uneori și bărbații au mare atenție la ce-și pun în bagaj. Un lucru pe care totuși trebuie să îl avem în vedere atunci când ne pregătim de orice concediu este greutatea bagajului. Cred că fiecare dintre noi are un moment în care e cuprins de un gol în stomac atunci când pe aeroport punem pe cântar valiza; ne rugăm atunci să nu trebuiască să plătim în plus, în cazul bagajului de cală, ori să nu ne scoatem chestii mărunte din bagajul de mână pentru că, na, acolo sunt mai multe restricții.
Fără alte încheieri, spor la făcut bagajele, aterizări și decolări ușoare pe oricare pistă a lumii și, indiferent de clasa la care zburați, bucurați-vă de peisajul de dincolo de nori!
Acest articol a fost scris pentru a treia probă din cadrul competiției SuperBlog!

Denisa

Câteva cuvinte despre această domniță nu sunt chiar ușor de înșirat pe o foaie goală...Denisa Maria a.k.a future Miss Doc e un mic uragan care, odată pornit, nu poate fi oprit până ce această „comandă” nu este dată chiar de ea. O cunosc de mulți ani ca să îmi permit creionarea unei imagini cât de cât fidele a ei.
Ambițioasă, cu o inimă de dimensiuni normale din punct de vedere anatomic, însă cu un suflet capabil să ofere adăpost și sfaturi multor oameni care au nevoie, Denisa va reuși mereu ceea ce își propune.
Long story short, dați-i Denisei câteva (multe...) perechi de tocuri, pixuri colorate, agende cu nemiluita și pisici, iar ea va cuceri inimile tuturor și culmile strălucitoare cu pasiune și multă muncă atent camuflată sub machiajul de 10! - Ștefana <3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.