Pentru că 14 noiembrie, la nivel mondial se discută despre o boală cu care mulți oameni se confruntă pe planetă. Despre diabet am auzit câte ceva cel puțin o dată în viață. Însă poate mulți dintre voi nu au avut curiozitatea să cerceteze mai mult și să descopere cu ce se mănâncă. Așa că astăzi, de ziua lui, vă spun mai multe despre diabet.
Date introductive despre diabet
Diabetul zaharat reprezintă o tulburare metabolică destul de complexă care se caracterizează prin hiperglicemie cronică. Aceasta este datorată deficitului relativ de insulină, insulinorezistenței sau a ambelor.
Diabetul se poate asocia cu diverse afecțiuni și complicații, fie pe termen lung sau scurt. Printre acestea se numără și tulburările metabolice acute, accidentul vascular cerebral, ori leziuni microvasculare care pot determina nefropatii și altele asociate.
Nu o să vreau să intru în detalii medicale extreme, în care vă spun de cei 51 de aminoacizi ai insulinei sau alte bazaconii. Dacă suferiți de diabet zaharat o să vă explice medicul mai pe larg. Vreau doar să punctez faptul că insulina este hormonul-cheie implicat în reglarea producerii de energie de la nivelul celulei. În jur de 50% din insulina secretată este extrasă și ulterior degradată în ficat, restul fiind descompusă în rinichi.
Din păcate, o statistică dată de Federația Internațională a Diabetului, în 2017, menționează că 425 de milioane de persoane aveau diabet. Asta ar însemna un om din 11 locuitori de pe glob. Probrema reală este faptul că se estimează o creștere până la 693 de miloane până în anul 2045.
Tot în anul 2017 diabetul a fost responsabil de aproximativ 4 milioane de decese. Potrivit literaturii, depășind astfel numărul combinat de morți cauzate de HIV, SIDA, TBC și malarie.
Tipuri de diabet
Principala clasificare a diabetului cuprinde două categorii mari: diabetul primar sau idiopatic și cel secundar. Aici se adaugă și diabetul gestațional care reprezintă intoleranța la glucoză care apare prima dată în sarcină. E simplu.
Diabetul primar cuprinde:
- diabetul de tip 1: care se caracterizează, de obicei, prin deficit sever de insulină;
- diabetul de tip 2: acesta rezultă dintr-o combinație de rezistență la acțiunea insulinei și un deficit de insulină, mai puțin sever.
Diabetul secundar e ceva mai amplu clasificat, cuprinzând:
- diabet secundar bolilor endocrine;
- diabet secundar infecțiilor;
- diabetul secundar meciamentelor și substanțelor chimice;
- diabetul secundar defectelor genetice;
- forme rare de diabet mediat imun.
Important de reținut este faptul că atât diabetul de tip 1, cât și cel de tip 2 sunt două boli distincte, din punct de vedere epidemiologic. Însă clinic, ele apar ca un spectru: se suprapun la mijloc, dar la capete sunt individuale.
Însă toate formele de diabet sunt rezultatul unui dezechilibru între insulina secretată și nevoia organismului.
Diabetul tip 1
Acest tip aparține unui grup de boli mediate imun, cu afectare specifică de organ. De obicei includ bolile tiroidiene autoimune, boala Addison, anemia pernicioasă.
Susceptibilitatea crescută în cazul diabetului de tip 1 este moștenită, însă boala nu este predeterminată genetic. Însă în ciuda aceste susceptibilități, aproximativ 80-90% dintre persoanele cu diabet tip 1 recent diagnosticat nu au un istoric familial. Au fost totuși determinați anumiți factori de mediu, fără să existe totuși 100% validare că ei pot determina apariția acestui tip de diabet. Printre ei se numără și: infecțiile virale, factorii dietetici, obezitatea infantilă sau chiar stresul psihologic.
Diabetul tip 2
Aceasta este cea mai frecventă formă de diabet și, totodată, una dintre cele mai frecvente boli netransmisibile. Aceasta este o boală a excesului de nutrienți, incidența crescând odată cu sedentarismul și cu epidemia de obezitate.
În acest tip de diabet acțiunea insulinei este diminuată deoarece se dezvoltă o rezistență. Rezistența la insulină reprezintă incapacitatea acesteia (insulinei) de a produce efectele biologice obișnuite la concentrații fiziologice. Astfel, insulina nu mai are capacitatea de a inhiba producția de glucoză în ficat, de exemplu. Însă și aici noțiunile se complică și, dacă suferiți de acest tip, medicul o să vă explice mai pe larg toate aspectele.
Diagnosticul
În general diabetul este ușor de diagnosticat. Acesta poate fi stabilit prin măsurarea glicemiei plasmatice bazale sau a jeun, a glicemiei în orice moment din zi sau a glicemiei la 2 ore după un test de toleranță orală (TTGO).
Dacă simptomele nu sunt prezente, sunt necesare două teste anormale ale glicemiei sau HbA1c.
Alte două criterii care indentifică persoanele cu risc crescut de a dezvolta diabet sunt glicemia bazală modificată și scăderea toleranței la glucoză.
Prevenția în diabetul de tip 2
În general prevenția se face prin schimbarea stilului de viață. Asta înseamnă să se reducă greutatea corporală, să se reducă grăsimile saturate, concomitent cu creșterea aportului de fibre alimentare. De asemenea, activitatea fizică trebuie să fie moderată și, așa cum ne spun toate reclamele, de aproximativ 30 de minute zilnic.
Pe piață sunt și medicamente care reduc incidența diabetului (metforminul este unul dintre ele), însă nu sunt atât de eficiente pe cât este schimbarea stilului de viață. Bineînețeles, ele sunt recomandate persoanelor care fie nu pot să-și modifice stilul, fie celor la care glicemia este într-o creștere continuă, chiar și cu schimbarea.
Bineînțeles, chirurgia bariatrică rămâne un tratament pentru persoanele cu obezitate morbidă. Aceasta poate normaliza nivelul crescut al glicemiei.
După cum bine știți probabil, tratamentul principal este reprezentat de insulină. Pacienții care prezintă diabet sunt, de obicei, legați pe viață de această boală. Ei se întâlnesc periodic cu medicul diabetolog, însă în mare parte din timp își administrează singuri tratamentul. Acesta trebuie urmat cu strictețe, pentru că rețetele pentru insulină nu se dau pe ochi frumoși și astfel, la administrări greșite, e posibil să te trezești fără insulină spre finalul lunii. Și nu vrem să apară complicații.
În tratamentul diabetului de tip 2, medicul poate prescrie tot insulină, ori alte medicamente pentru reducerea nivelului glicemic. Însă, așa cum menționam mai sus, se pune mare accent și pe schimbarea modului de viață, mișcarea fizică și urmarea unui regim alimentar sănătos.
În încheiere aș dori să vă prezint o schemă care reprezintă normalitatea din jurul persoanei cu diabet. În joc sunt mulți oameni, iar comunicarea trebuie să fie clară între toți, dar mai ales cu pacientul și familia acestuia.
Dacă acest articol v-a fost util, vă invit aici să le citiți și pe celelalte.
Până data viitoare, aveți grijă de voi și de toți cei dragi!
