Alexandra mea dragă, ce om minunat! Ce energie! Și ce gropiță adorabilă în obraz! ❤️ Dacă aruncați un ochi la ea pe blog, o să descoperiți și o gospodină desăvârșită, înainte de toate. Ah, da. Și e și autoarea cărții Marea aventură din Năzdrăvania. Tare mă bucur că am cunoscut-o și îmi doresc să o țin aproape mult mult timp!
Dragă Moșule,
Știu că nu ai primit de câțiva ani vreo scrisoare de la mine, însă ai primit de la baiețelul meu și sunt sigură că mi-ai recunoscut scrisul😅. Mi-a fost tare dor să îți scriu și să mă întorc puțin în timp. Mereu am iubit luna decembrie și asta datorită ție și a magiei pe care o aduci.
Apropo, mai ții minte când m-am bătut cu pumnii în piept că te-am văzut pe cer în sania ta trasă de reni? Da, atât de mult am crezut și încă mai cred în tine. Nu am cum să uit bucuria pe care mi-o aduceai atunci când mereu puneai ceva în plus cadoului mult visat, mai ales acum, când ai grijă ca baiețelul meu să primească de fiecare dată ceva de Crăciun. Nu îți face griji, l-am învățat cum stă treaba cu echitatea, dar mai ales că și tu ai banii limitați. Știe că nu poate să îți ceară decât un cadou, pentru că ai o mulțime de dus și altor copii.
De fiecare dată când mă gândesc la tine îmi vine în cap Puricosu’. Da, da, cațelul ăla de pluș pe care l-am vazut la magazinul din spatele blocului pe vremea când eram la Slatina. Și de fiecare dată cănd mama mă trimitea să iau pâine stăteam să mă joc cu el. Doamne, cât mi l-am dorit, deși eram în clasa a IX-a 🙈. Deja vad filmul: ți-am scris, am pus scrisoarea sub brad și când am văzut că aceasta a disparut, am știut sigur că îl voi primi. Ce crezi? După ce am terminat liceul, l-am luat după mine la facultate, la cămin și acum e prieten cu Alexandru. Dacă nici Puricosu’ nu e cel mai deștept și umblat câine din lume, atunci cine?!
Acum revenind la scopul scrisorii, să știi că ți-am scris totuși să îți cer un singur lucru…bine, de fapt, două🙈.
În primul rând, îmi doresc sănătate pentru toată lumea, nu doar pentru mine. Am învățat că oricat de multe ai avea, dacă te lovește vreo boală sau dacă cineva drag nu este bine, atunci nimic nu mai contează. Vezi și tu ce vremuri trăim cu acest Coronel pe care sper că reușești tu cumva să îl trimiți la el acasă. Și astfel să nu mai stăm mereu cu frica în sân că pierdem pe cineva sau că ne îmbolnăvim. Îmi doresc să revină totul ușor, ușor la normalul pe care îl știam.
Și în al doilea rând, îmi doresc să faci tu cumva, să presari praf magic și să nu mai am așteptări așa mari de la oameni. E al naibii de amar gustul dezamăgirii și tu știi că eu prefer dulcele😅.
Atât despre mine, dar tu? Tu cum ești? Te mai așteaptă copiii cu fursecuri și lapte? Ce fac renii, dar doamna Crăciun? Să știi că noi te așteptăm și anul acesta cu fursecuri și lapte, iar Alexandru e pregătit să nu doarmă toată noaptea pentru a te întampina și a-ți spune cât de mult și-a dorit să vii! Nu știu dacă îi va ieși, dar am zis să îți spun.
P.S Te iubim, Moșule!
P.S.S Știu că urmează o perioadă mai grea pentru tine, însă tot tu știi că atunci când nu mai poți, mai poți puțin.
