Bună, tuturor! Sper că sunteți bine. Astăzi vreau să împărtășesc cu voi o experiență frumoasă. În noiembrie am fost în Iordania, iar traseul a fost foarte frumos. Însă o să revin cu un articol separat pentru toate experiențele trăite acolo. Acum vreau să vă povestesc despre cina-degustare de vin din Amman. Deși o țară musulmană, Iordania are foarte multe podgorii. Solul este unul foarte bun pentru vin.
Localul în care am făcut degustarea se numește Jordan River- The Wine Experience. Un local rafinat, aflat în partea nouă a Ammanului. Sinceră să fiu, într-o țară musulmană ca Iordania, nu mă așteptam să am o astfel de experiență. Dar e bine să lași viața să te surprindă întotdeauna.
Degustare de vin Classic
Jordan River are sub etichetă o varietate de vinuri, toate seci, însă și o colecție de vinuri spumante, dulci. De fapt, singurele sortimente dulci pe care le fac. Chiar dacă religia nu le permite, ni s-a explicat că pentru ei doar vinul sec este vin. La această degustare de vin am avut parte de trei soiuri din colecția Classic.
Primul a fost un Rose, al doilea un Chardonnay alb și al treilea, Cabernet Sauvignon roșu. Primirea a fost ospitalieră și gazda noastră ne-a spus istoria locului și, bineînțeles, istoria vinului.
Degustările din România arată diferit. Mai o măslină, mai o brânzică, ceva light care să meargă cu vinul. În Iordania, în schimb, totul stă altfel. Cel puțin la degustarea rafinată la care am participat eu, nu am văzut nici brânzeturi, nici măsline. Meniul a fost unul bogat, care, din punctul meu de vedere, a mers perfect cu vinul.
Nu sunt o expertă și, în niciun caz, nu sunt somelier. Cred însă că vinul nu poți să-l bei oriunde, chiar dacă e turnat două degete în pahar. Și gazda noastră ne-a explicat faptul că nu ai nevoie de un pahar umplut cu vârf pentru a simți aromele vinului.
Tot la The Wine Experience am aflat cum se ține corect un pahar de vin, cum trebuie amestecat și de ce, cum trebuie să ținem paharul pentru a vedea adevărata culoare a vinului. O experiență completă, ce să mai.
Classic Rose
Ceea ce mi-a plăcut mult a fost faptul că din start paharele ne așteptau pe masă. Sub ele aveam o foaie pe care să completăm fiecare vin pe care l-am gustat și să îi acordăm steluțe în funcție de cât de mult ne-a plăcut. Până să primim primul fel alături de vinul rose, am fost invitați să vedem și crama. Crama…e mult spus. Era o încăpere destul de micuță, întunecată și cu o temperatură mult mai scăzută, cu vinuri din colecțiile lor. Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că îți puteai cumpăra orice sticlă de vin din cramă, fie ea veche sau vinificată recent.
Pentru degustarea rose-ului, am avut de ales între o salată cu baby spanac sau o salată cu quinoa. Pentru că nu sunt prietenă cu spanacul, fie el adult sau baby, am mers pe a doua variantă. A fost o alegere excelentă. Gustul a fost unul foarte interesant și vinul rose, sec, a mers de minune cu salata răcoritoare. Porția a fost potrivită cât să deschidă apetitul pentru felul principal și pentru următoarele două feluri de vin.
Chardonnay alb
Chardonnay-ul a fost prilejul meu de a socializa și de a-mi completa fișa de degustător de vin. După cum puteți observa, pe foaia pe care am completat preferințele mele speciale în vinuri, este și o hartă a Iordaniei. Pe ea sunt marcate cele mai importante zone din Iordania și, bineînțeles, locurile în care sunt podgoriile. Din câte am aflat, consumul în Iordania este foarte redus, însă își câștigă existența din exportul de vin, mai ales în țări asiatice, nemusulmane, cum este Japonia. Acesta e un vin interesant, din punctul meu de vedere. E genul acela de vin care îți deschide apetitul pentru povești. E foarte aromat, are o textură frumoasă, aproape cremoasă, atunci când îl învârți în pahar. Și dacă înclini paharul, vei vedea că picăturile se preling înapoi continue pe pahar.
Ultimul vin, dar nu cel din urmă: Cabernet Saugvinon
Ăsta e un vin mult prea sec pentru mine. E genul acela de vin sec greoi, care te trage spre pat, dacă îl consumi în cantități nemoderate. E bun la gust și culoarea e de-a dreptul demențială, însă e mult prea sec. Pentru acest vin am avut de ales între un mușchi de vită sau pește. Am mers pe a doua opțiune, și nu am ales deloc rău.
Combinația a fost foarte bună. Pentru vinul roșu peștele mi s-a părut alegerea cea bună. Nu am reușit să termin paharul cu vin, însă m-am bucurat de culoarea lui. Ăstuia i-am oferit 3 stele din 5, pentru că nu a fost ce trebuie, pentru mine. Era atât de sec, încât dacă luam două-trei guri, aveam senzația că e oțetit. Așa că am preferat să nu-l consum până la final, și să o reglez din Chardonnay-ul care mi-a mai rămas în pahar.
La final, am primit un desert interesant, ceva semi-specific, a cărui denumire normal că nu am reținut-o. Având însă migdale și caramel sărat în compoziție, a încheiat perfect caleidoscopul gusturilor din acea seară.
În loc de concluzii
Dacă vizitați Iordania, vă recomand să găsiți un astfel de loc și să trăiți experiența. În 70% dintre localurile din Iordania nu se găsește deloc alcool. Și, recunosc, atât vinul lor cât și berea locală au un gust foarte bun. Mai departe depinde de papilele gustative ale fiecărei persoane. Două din trei vinuri le-am încununat cu 5 steluțe. Pentru al treilea, poate mă voi întoarce în curând pentru a schimba calificativul.
Ce bine arata totul! 🥰😍
Si totul a fost suuuper bun ♥️